Spio

…. un elefant , care a venit sa ma salveze de la ceva, ce era numai stiu, ca doar era vis, si am vorbit cu el. pana la urma m-am inteles cu el, ca o sa plecam de acolo, impreuna. si m-am ashezat pe trompa lui, ca intr-un fotoliu comod, si el a incepul sa se intoarca, iar din cauza ca eram pe un drum ingust, el practic, se intorcea in loc, eu insa fiind pe trompa lui eram ca in carusel …..

totul asta s-a intamplat la munca, cand am pus capul pe masa, doar pentru o clipa si am atipit pentru cateva secunde. de unde stiu ca au fost doar cateva secunde, stiu, pentru ca vorbeam cu cineva pe messenger.

cine ne opreste sa fim mai destepti.
sunt sigur ca in lumea asta, sunt multe minti “stralucite” care au capacitatea de a progresa foarte mare. dar ce folos ar fi din asta. sau mai bine spus, la ce bun ar fi aceasta capacitate unui om, daca dezvoltarea lui ii este daruita de majoritate, preluata de el si dezvoltata la maxim, dar tot in limitele majoritatii. pentru ca noi nu putem sa ne rupem de majoritate, nu am mai sti sa definim partea buna a progresului, nu am sti de nebunie sau desteptaciune. s-ar crea o confuzie?! esti destept, atat timp cat esti acceptat sau cat stii tu ca esti, dar cand nu mai stii ce esti si nici nu mai esti acceptat. ce faci ? pana la urma tot noi, nu ne permitem dezvoltarea in ritmul nostru. o facem in turma. credem ca iesim din ea, dar tot in ea suntem.
nu am dat exemplu mai detaliat cu ciobanul si turma de oi , care poate fi in ocol, iar tu sa fii in afara lui dar tot a ciobanului esti, pentru ca atunci ar aparea intrebari da cine e ciobanul. stiu ca oricum am facut-o. nu stiu cine e , nu e relevant ciobanul in cazul de fata, ci tu si turma. ciobanul fiind doar un decor teoretic, pentru a demonstra ceva. oricum toate astea se pot formula si mai bine, si au si fost ,si vor mai fi.

extaz – Stare psihică de mare intensitate.
euforie – Stare care se manifesta printr-o senzatie de buna dispozitie exagerata.
mereu santem in cautarea adevarului. cautarea acelei informatii, care ar fi cea mai corecta. care ar explica nedumerirea care am avut-o pana atunci, in legatura cu ceva. si miscarea noastra constanta pe acest drum intunecat. si spun intunecat nu pentru ca el sa fie asociat cu ceva rau, ci pentru ca aces drum sa fie asociat cu necunoasterea, necunoasterea aceea ce urmeaza, a ceea ce ne inconjoara, chiar poate a ceea ce a ramas in urma. pentru ca ignoranta nu e inexistenta. dar acest drum ne este luminat, luminat de acele momente de revelatie, de cunoastere, de actiune in care noi participam. mai simplu spus, atunci cand te gandesti la ceva, si nu zic ca te gandesti o clipa, desi in aceste situatii timpul nu are asa de mare relevanta, te gandesti mult si intens, evident traindu-ti viata de zi cu zi, orice ai face, ramai oriucm in starea de incapacitate, de ati grupa acele ganduri, a le grupa pentru ca in momentul cand le grupezi si le vezi in ansamblu sa ti le explici, le definesti, le cataloghezi si le pui pe raft. ca sa treci mai departe. raftul insa nefiind ceva ce se uita, pentru ca pentru tine acel raft o sa fie o baza pe care o sa stai. si dupa iti urmez calea mai departe trecand la alte chestii care o sa fie multe si inexplicabile dar asupra carora o sa iti concentrzi atentia. si uite in momente de acestea sunt importante interactiunile din afara, care iti zic un cuvant, acel cuvant care iti lipsa tie ca sa iti legi manunchiul de idei si sa-l finalizezi. luminarile din afara sau sclipiri. pentru ca nu esti singurul care face asta. si in acele momente tu esti in acel extaz, euforie …
de ce mi-a venit sa scriu asta, pentru ca am vazut un film. film care m-a impresionat, ca film si ca informatie despre oameni. filmele pentru mine, de ceva timp, nu mai sunt ceva de reper. pentru ca mi-am dat seama ca nu au in ele acel reper. ca sunt doar niste jocuri mici, menite sa ne joace. dar asta ar fi o alta discutie. si pun punc pe filme. dar filmul care l-am vazut pe langa faptul ca a fost un film bun, m-a facut sa gandesc, dar nu sa gandesc in directia lui, ci sa gandesc la ceea ce am avut in cap. evident as minti, daca nu as accepta ca, nu m-am gandit si la ceea ce a vrut sa ma faca filmul sa gandesc. pentru daca nu as fi facut-o eram ignorant. si peurma, de unde sa stiu ca eu am dreptate si el nu. verific.
fimul care l-am vazut se numeste “12″ si e facut de Nikita Mihalkov.
aici o sa inchei, desi nu e nimic de incheiat.